În situația în care există prea mult colesterol LDL în organism, acesta se depune pe artere, pe care le face mai puțin flexibile și determină ateroscleroza.

 „Ce-ţi pasă ţie chip de  lut, Dac-oi fi eu sau altul?” Lutul- inima- este lipsit de sângele vieţii şi a existenţei: apa.             Un îndemn,  o cerere, o poruncă! Ai grijă de viaţă (de tine), ai grijă de apă (de ceea ce eşti)! De ce să protejăm mediul, de ce să avem grijă de apă când sunt atâtea mări, oceane? Viaţa noastră  se desfăşoară pe două mari axe: timp şi spaţiu. Într-o lume modernă în care nu ne mai gândim la generaţiile viitoare, la resursele de sol şi subsol necesare, în care nici pentru propria persoană nu acordăm importanţa necesară, permanent se produce un dezechilibru în relaţia natură – armonie…

Chiar dacă pare greu de crezut, colesterolul are rolul său în organism. O parte din el este folosită de către glandele suprarenale, ovare sau testicule în vederea producerii hormonilor steroizi. Pentru producerea acizilor graşi biliari în ficat se utilizează ca materie primă colesterolul. Acesta reprezintă unul din mecanismele principale de menţinere a concentraţiei plasmatice a colesterolului în limite normale. Colesterolul şi ergosterolul sunt precursori ai vitaminei D. Colesterolul este convertit în mucoasa intestinală în 7-dehidrocolesterol – provitamina colecalciferolului (D3) – şi ulterior este depozitat în ţesutul adipos subcutanat. În organism, colesterolul poate fi sintetizat de către anumite ţesuturi (ficat, intestin, glande suprarenale) sau poate proveni din surse alimentare precum: untură,…

Alimentele conțin factori nutritivi (proteinele, lipidele, glucidele, sărurile minerale, apă și vitaminele) care susțin viața. Deprivarea de nutrienți conduce la multiple afecțiuni și, în final, la deces. Un accent deosebit este necesar a fi plasat pe alimentația echilibrată și sănătoasă.

Alimentul este un ,,produs în stare naturală sau prelucrat care serveşte ca hrană”.