Rolul nutriției echilibrate în meținerea sănătății

            Legătura dintre alimentație și boală a fost analizată încă din cele mai vechi timpuri. Cu 500 de ani i.e.n (înaintea erei noasre), Hippocrate a stabilit rolul alimentației în prevenirea și tratamentul afecțiunilor. Considera că sănătatea se regăsește în echilibrul dintre alimentație și exercițiile fizice.

          Alimentele conțin factori nutritivi (proteinele, lipidele, glucidele, sărurile minerale, apă și vitaminele) care susțin viața. Deprivarea de nutrienți conduce la multiple afecțiuni și, în final, la deces. Un accent deosebit este necesar a fi plasat pe alimentația echilibrată și sănătoasă.

De exemplu, o dietă fără produse lactate poate determină apariția rahitismului, anemiilor, hipotiroidismului; lipsa legumelor și fructelor determină avitaminoze; lipsa fluorului conduce la carii dentare și așa mai departe. Și consumul în exces poate determina serioase dezechilibre cu efecte nefaste: obezitate, diabet, gută, ateroscleroză, hipertesiune arterială, hipercolesterolemie. Alimentația echilibrată presupune diversitate, calitate și nu obligatoriu cantitate. Necesarul se stabilește în acord cu o serie de factori ce se analizează la sedința de nutriție: vârsta, cu sexul, starea fiziologică, bolilem, condițiile de muncă și de mediu.

Principalele roluri ale alimentației sunt: creșterea/dezvoltarea armonioasă a individului; susținerea activității fizice și mentale; prevenirea bolilor și menținerea unei stări bune de sănătate.

            A consuma alimente în general nu înseamnă a te hrăni sănătos, aici intervine nutriția (cu accentual pe valoarea nutritivă a alimentelor). Cu toate că există în comerț foarte multe mixuri de produse, shake-uri, batoane proteice, în realitate, nu se poate afirma că există un aliment care să conţină toți nutrienții necesari organismului în proporţii corespunzătoare.

Nutriția sănătoasa înseamnă un meniu zilnic care să cuprindă proporțiile necesare din fiecare nutrient. Nu înseamnă a raționaliza alimentația, a limita consumul unor alimente, ci a asigura un echilibru astfel încât toate funcțiile organismului să fie în parametri normali.

Ca idee, carnea şi preparatele din carne ar trebui consumate într-o proporţie de 5-
7% din aportul caloric zilnic, laptele şi produsele lactate 9-10%, legumele şi fructele 15-20%, ouăle 4-5%, grăsimile 10-15%, pâinea şi derivatele cerealiere 30-35%, zahăr şi produse zaharoase 5-6%.