Rolul colesterolului în organism
Chiar dacă pare greu de crezut, colesterolul are rolul său în organism. O parte din el este folosită de către glandele suprarenale, ovare sau testicule în vederea producerii hormonilor steroizi. Pentru producerea acizilor graşi biliari în ficat se utilizează ca materie primă colesterolul. Acesta reprezintă unul din mecanismele principale de menţinere a concentraţiei plasmatice a colesterolului în limite normale. Colesterolul şi ergosterolul sunt precursori ai vitaminei D. Colesterolul este convertit în mucoasa intestinală în 7-dehidrocolesterol – provitamina colecalciferolului (D3) – şi ulterior este depozitat în ţesutul adipos subcutanat.
În organism, colesterolul poate fi sintetizat de către anumite ţesuturi (ficat, intestin, glande suprarenale) sau poate proveni din surse alimentare precum: untură, slănină, gălbenuş de ou, carne de porc grasă). În situația în care nu se asigură cantitatea necesară prin intermediul alimentelor ingerate, organismul intensifică biosinteza colesterolului. Dacă aportul de nutrienți furnizează prea mult colesterol sau in situația în care sinteza sa este prea mare, este combinat cu acizii graşi, ceea ce îl face mai uşor de suportat de ţesuturi, iar în acest fel nu se mai acumulează.
Dintre rolurile colesterolului pot fi menționate următoarele:
a. ia parte la sinteza hormonilor glandelor suprarenale, glandelor genitale, a vitaminei D3 şi a sărurilor biliare. Vitamina D3 se sintetizează la nivelul pielii direct din colesterol sub acțiunea razelor ultraviolete.
b. participa la alcătuirea lipoproteinelor (forme de transport pentru grăsimile sangvine) și influenţează starea de sănătate.
Cauzele creșterii colesterolului sangvin sunt: abuzurile alimentare, consumul excesiv de alcool, tabagismul, stressul, factorii genetici. Colesterolul se prezintă sub două fracţiuni:
a. HDL-colesterol (high density lipoprotein) sau “colesterol bun” care reprezintă până la 45% din colesterolul total. Acesta împiedică depozitarea excesivă a colesterolului în vasele sangvine;
b. LDL-colesterol (low density lipoprotein) sau “colesterol rău” reprezintă 55% din colesterolul total. Pe masură ce această fracţiune creşte, riscul pentru producerea aterosclerozei se mărește.
Valorile optime ale colesterolului la subiecţii sănătoşi sunt următoarele:
Vârsta (ani) Colesterol (mg/100 ml)
<19 120-170
20-29 130-180
30-39 130-190
40-49 130-220
50-59 140-235
>60 140-250
Nivelul colesterolului sangvin este diferit în raport cu regiunea de pe Glob, cu alimentaţia, vârsta, sexul. La femei valorile colesterolului sunt mai mici decât la bărbaţi şi cresc până la 60 de ani, după care scad. Valori crescute ale colesterolului sunt determinate de alimentaţia bogată în colesterol (unt, smântână, creier, ouă), bolile genetice (colesterolul apare de 4-5 ori mai mare), bolile renale, stresul psihic, diabetul, după tratamente cu bromuri, iod, salicilaţi, vitaminele A, D. Valorile scăzute de colesterol apar în cazurile de post prelungit, inaniţie, eforturi fizice mari, în bolile de ficat, în bolile de sânge, pneumonie, tuberculoză.
