Clasificarea alimentelor

În vederea unei bune înțelegeri a nutriției, se impune explicarea termenului de aliment. In Dicţionarul explicativ al limbii române, alimentul este un ,,produs în stare naturală sau prelucrat care serveşte ca hrană”.

O explicație mai complexă se găsește în Legea 150 / 2004 privind siguranţa alimentelor care prevede la art.3, alin. (1), (2) şi (3) următoarele aspecte privind termenul de aliment:

– alin. (1) – ,,prin aliment sau produs alimentar se înţelege orice produs sau substanţă, indiferent dacă este procesată integral, parţial sau neprocesată, destinată consumului uman sau preconizată a fi destinată consumului uman;

– alin. (2) – ,,alimentele includ şi băuturile, guma de mestecat şi orice altă substanţă, inclusiv apa, încorporată intenţionat în alimente în timpul producerii, pregătirii sau tratării acestora”;

– alin. (3) – ,,în noţiunea de aliment nu se includ:

a) hrana pentru animale;

b) animalele vii, în afara cazului în care acestea sunt destinate a fi procesate în vederea punerii pe piaţă a produselor destinate consumului uman;

c) plantele înaintea recoltării;

d) produsele medicinale;

e) produsele cosmetice;

f) tutunul şi produsele din tutun;

g) substanţele narcotice şi psihotrope;

h) reziduurile şi contaminanţii”.

Alimentele pot fi de mai multe tipuri. În lucrarea ,,Alimentaţie pentru sănătate”, Banu C. şi colab. (2009),  notează că ,,alimentele se clasifică în: alimente comune, alimente pentru scopuri dietetice, speciale, alimente medicale şi alimente funcţionale”. O alta clasificare este oferită de Hâncu N. şi colab. (2012) în lucrarea ,,Abecedar de nutriţie”, în care afirmă că ,,în funcţie de natura şi compoziţia lor, alimentele sunt grupate astfel:

a. grupa 1 – cereale şi produse cerealiere;

b. grupa 2 – fructele şi legumele;

c. grupa 3 – laptele şi produsele lactate;

d. grupa 4 – alimentele bogate în proteine;

e. grupa 5 – produsele zaharoase, uleiurile şi grăsimile”.

O abordare mai extensă se găsește la Rinderiu E.T. şi Ionescu A.M. (2004), în lucrarea ,,Alimentaţia şi medicaţia în efortul sportiv”, în care oferă următoarea clasificare a alimentelor și proporția în care se recomandă a se consuma: ,,principalele grupe de alimente pot fi sintetizate în opt categorii:

a. lapte şi derivate lactate, reprezentând 15% din raţia pe 24 ore;

b. carne, peşte şi derivate ale acestora, reprezentând 10% din raţia pe 24 ore;

c. ouă, reprezentând 2% din raţia pe 24 ore;

d. legume, fructe, reprezentând 15% din raţia pe 24 ore;

f. cereale, leguminoase uscate, reprezentând 40% din raţia pe 24 ore;

g. grăsimi alimentare (unt, frişcă, smântână, ulei), reprezentând 10% din raţia pe 24 ore;

h. produse zaharoase, reprezentând 8% din raţia pe 24 ore;

i. băuturi.

            După natura și locul de proveniență, Niac G. (2004), în lucrarea ,,Alimentaţie – nutrienţi, alimente”, consideră că alimentele se împart chiar în 10 categorii, după cum urmează:

a. grupa I: carne şi derivate;

b. grupa II: lapte şi brânzeturi;

c. grupa III: ouă;

d. grupa IV: grăsimi;

e. grupa V: pâine şi făinoase;

f. grupa VI: legume;

g. grupa VII: fructe;

h. grupa VIII: produse zaharoase;

i. grupa IX: băuturi nealcoolice;

j. grupa X: condimente, aditivi alimentari”.